Raportul preliminar al monitorizării Alegerilor Prezidențiale 2014

Centrul pentru Resurse Civice face public raportul preliminar al acțiunii de monitorizare a Alegerilor prezidențiale din România, derulate în 2 noiembrie, respectiv 16 noiembrie 2014. Raportul poate fi descarcat de aici!

CAMPANIA DE OBSERVARE A ALEGERILOR PREZIDENȚIALE 2014

– raport preliminar / noiembrie 2014 –

Asociația Centrul pentru Resurse Civice (CRC), înfiinţată în 2006, acreditează observatori independenți la alegeri încă din anul 2008. Spre deosebire de scrutinele precedente, la care CRC a trimis la urne un număr restrâns de observatori în judeţul Constanţa, la alegerile prezidenţiale din 2014 activitatea de observare a fost extinsă la scară naţională, cu peste 600 de observatori acreditaţi în ţară (în majoritatea judeţelor) şi în străinătate.

Pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, Centrul pentru Resurse Civice a primit solicitări de acreditare din partea a peste 250 de persoane; în urma publicării în presă a rezultatelor observării primului tur, încă 450 de cetăţeni și-au manifestat dorința de a participa ca observatori la turul al doilea. Majoritatea observatorilor s-au înscris prin intermediul unui formular online, promovat de CRC şi de alte organizaţii ale societăţii civile prin intermediul reţelelor de socializare. Solicitanții acreditărilor – cetăţeni cu drept de vot şi neafiliaţi politic – s-au încadrat în toate categoriile de vârstă, însă majoritatea au fost tineri până în 40 de ani, ceea ce indică un interes neașteptat în procesul electoral al unei generații care este adesea acuzată de apatie politică și de absenteism de la urne.

Un alt indicator interesant de urmărit este acela al distribuirii (la cerere) a observatorilor în teritoriu: județele cu prezență ridicată la urne în scrutinele precedente au atras cele mai multe cereri de acreditare, iar pentru judeţele cu cea mai mică prezenţă la vot (de exemplu Harghita şi Covasna) nu s-au primit deloc cereri. Un aspect evident, dar pe care îl vom menționa totuși, este acela că județele cu un adevărat istoric de fraudă electorală au fost printre primele opțiuni consemnate în cererile de acreditare (Teleorman – 59 observatori, Olt- 31 observatori, Ilfov – 46 observatori, Contanța – 36 observatori etc.)

Observatorii CRC acreditaţi pentru secţiile de votare din străinătate (aprox. 70 de persoane) au desfăşurat în general aceeaşi activitate ca şi colegii lor aflaţi în ţară. Însă, în unele cazuri, când organizarea defectuoasă a procesului electoral a avut drept efect suprimarea efectivă a dreptului de vot al unui mare număr de cetăţeni, la jumătatea zilei alegerilor observatorii CRC au renunţat la calitatea de observator şi implicit la dreptul lor de a observa alegerile şi s-au oferit voluntari pentru a ajuta alegătorii să completeze declaraţiile pe proprie răspundere.

CRC salută această decizie a observatorilor, bazată pe înţelegerea faptului că dreptul de vot este mai presus de orice alte consideraţii. Activitatea tuturor observatorilor s-a desfăşurat doar pe bază de voluntariat şi nu a fost recompensată financiar.

Probleme întâmpinate în procesul de acreditare

Procesul de acreditare, care în teorie reprezintă o formalitate simplă, a fost foarte mult îngreunat de interpretarea neuniformă a cadrului legislativ neunitar, insuficient detaliat sau chiar lacunar. Mai multe solicitări de lămurire a prevederilor legale au fost adresate de CRC Autorității Electorale Permanente (AEP) și Biroului Electoral Central (BEC). Deși aceste instituții au reacționat, răspunsurile oferite au venit tardiv și nu au fluidizat în timp util (sau deloc) procedura de acreditare.

Cel mai grav exemplu este decizia referitoare la acreditarea unui număr suplimentar de observatori pentru cel de-al doilea tur de scrutin, care a sosit cu mare întârziere de la BEC, după o presiune publică fără precedent manifestată atât de organizațiile societății civile, cât și de cetățenii interesați să devină observatori independenți. Consecința acestei întârzieri a fost aceea că CRC și celelalte organizații care au acreditat observatori nu au putut primi dosare de acreditare timp de nouă zile, cât ar fi fost perioada legală, ci doar patru zile, dintre care două nelucrătoare. Restrângerea perioadei de primire a dosarelor de acreditare a presupus un efort logistic substanțial din partea organizațiilor implicate și a împiedicat efectiv mulți cetățeni să își exercite dreptul de a observa alegerile.

Un alt impediment în procesul de acreditare a fost cauzat de modul în care birourile electorale județene au interpretat prevederea legală referitoare la termenul limită pentru depunerea dosarelor de acreditare. Astfel, în trei judeţe (Dâmbovița, Argeș şi Mureş) interpretarea eronată a cadrului legal a dus la situații limită. Deciziile de respingere a solicitărilor de acreditare au fost contestate în instanță în regim de urgență în județele Dâmbovița și Argeș; de la Tribunalul Dâmbovița am primit confirmarea curții în acțiunea de contestare a deciziei și, chiar în ziua afișării sentinței, BEJ Dâmbovița a luat act și a eliberat acreditările solicitate. Tribunalul Argeș, deși i s-a solicitat judecarea în regim de urgență a speței, nu a oferit niciun răspuns. O situație specială am întâmpinat în relație cu BEJ Mureș, unde decizia de a refuza cererile de acreditare a fost afișată abia sâmbătă, 15 noiembrie – orele 14:00, în pre-ziua alegerilor, ceea ce a pus CRC în imposibilitatea practică de a contesta în instanță, în mod real și eficient, decizia biroului județean.

O situație inedită s-a înregistrat în județul Teleorman unde decizia de acreditare a observatorilor CRC a fost contestată în instanţă de Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC; în acest caz, Tribunalul Teleorman a menţinut decizia BEJ.

La aceste probleme întâlnite punctual adăugăm aceea că procedura în sine, care presupune că acreditarea pentru fiecare judeţ sau sector al municipiului Bucureşti trebuie obţinută de la fiecare birou electoral în parte (deşi un cetăţean poate obţine mai multe acreditări) limitează foarte mult libertatea organizațiilor implicate în monitorizarea alegerilor de a-și contura o strategie flexibilă. Acreditarea centrală, la nivelul BEC, valabilă pentru toate secţiile de votare, ar elimina în fapt cea mai mare parte a birocrației care însoțește acest întreg proces și ar da organizațiilor societății civile posibilitatea de a elabora strategii eficiente de monitorizare calibrate în timp real în funcție de desfășurarea scrutinului, care să includă redistribuirea observatorilor în teritoriu în ziua alegerilor. Conform procedurii actuale, turismul electoral nu poate fi monitorizat și documentat în mod relevant tocmai din cauza restrângerilor pe care le impune existența unei acreditări valabile doar pe aria administrativ-teritorială a unui singur județ. De asemenea, acreditarea centrală ar elimina diferenţele existente în prezent la nivelul birourilor electorale judeţene şi de sector în ce priveşte formatul în care se primesc dosarele de acreditare şi canalele prin care sunt comunicate deciziile.

Per ansamblu, s-au solicitat acreditări pentru turul I și II pentru 16 județe, diaspora și București, iar suplimentar pentru turul II pentru 35 de județe, diaspora și București. Numărul de observatori pentru care au fost formulate solicitări de acreditare către Birourile Electorale de Județ/Sector/Străinătate (turul I+II): Alba (2), Arad (3), Argeș (4 – respinse, acțiune în instanță fără răspuns până la data elegerilor), Bacău (4), Bihor (2), Bistrița-Năsăud (32), Botoșani (1), Brașov (9), Buzău (1 – fără răspuns), Caraș-Severin (7), Călărași (11), Cluj (31), Constanța (36), Dâmbovița (5 – acceptați după formularea unei acțiuni la Tribunalul Dâmbovița), Dolj (6), Galați (2), Giurgiu (34), Gorj (3), Hunedoara (1 acceptat și 5 respinși – eroare CRC, transmitere tardivă către BEJ), Ialomița (6), Iași (19), Ilfov (46), Mehedinți (9), Mureș (4 – refuzate, răspuns primit sâmbătă, 15 noiembrie), Neamț (4), Olt (31), Prahova (11), Satu Mare (1), Sălaj (4), Sibiu (10), Suceava (8), Teleorman (59 acceptate și 9 respinse – declarație ilizibilă la transmiterea pe fax), Timiș (16), Vaslui (4), Vâlcea (21), Vrancea (9), București Sector 1 (76), București Sector 2 (76), București Sector 3 (76), București Sector 4 (76), București Sector 5 (76), București Sector 6 (76), Străinătate (70).

Au fost refuzate solicitările de acreditare pentru 14 observatori, iar pentru județele Brăila, Covasna, Harghita, Maramureș și Tulcea nu s-au făcut solicitări de acreditare de observatori independenți din partea centrului nostru.

În total s-au emis 973 de acreditări pentru secțiile de vot din țară și străinătate. Acest număr nu reflectă însă numărul total de observatori prezenți pe teren în zilele de 2 și 16 noiembrie (o parte dintre aceștia au solicitat acreditarea ca observator independent în mai mult de un județ sau sector) și nici numărul de secții supravegheate (majoritatea au ales să observe o singură secție de vot, însă o parte au optat pentru functionarea ca observator mobil, acoperind mai multe secții de vot apropiate).

Numărul total al secțiilor de vot și al observatorilor prezenți la urne le vom publica în momentul finalizării procesului de centralizare a fișelor de observare completate.

Probleme frecvent întâlnite la secțiile de votare

Majoritatea neregulilor semnalate de observatori au survenit în decursul votării; deschiderea secţiilor de votare (intervalul orar 6.00 – 7.00) a fost apreciată de observatori ca bună şi foarte bună în aproape toate secţiile observate, iar la închiderea secţiilor de votare şi stabilirea rezultatelor au fost consemnate frecvent nereguli procedurale minore, care s-au datorat faptului că membrii BESV au încercat să simplifice şi să grăbească numărarea voturilor, dar fără a compromite integritatea procesului sau corectitudinea rezultatelor. În opinia multora dintre observatori, prezenţa lor în secţiile de votare a fost de natură să descurajeze tentativele de manipulare a procesului electoral; de asemenea, cei mai mulţi dintre membrii BESV au declarat că acordă mai multă atenţie respectării stricte a procedurilor în prezenţa unui observator.   Însă în ce priveşte votarea, patru nereguli majore au survenit cu frecvenţă alarmantă:

  1. Indicii de turism electoral.

Stabilirea cu certitudine a cazurilor de turism electoral este, desigur, dificilă, deoarece presupune ca observatorii să se poată deplasa fără restricţii de la o secţie de votare la alta, cum am arătat mai sus. De asemenea, numai un număr foarte restrâns de observatori au fost organizaţi în echipe mobile care au monitorizat şi împrejurimile secţiilor de votare. Cu toate acestea, indicii de turism electoral au fost semnalate în 16% din totalul secţiilor de votare observate. De cele mai multe ori, observatorii au raportat sosirea la secţiile de votare a unor grupuri mari de alegători din afara localităţii, uneori însoţiţi de persoane care le îndrumau.

  1. Accesul neautorizat al administrației locale în secțiile de votare

Prezenţa primarilor în secţiile de votare (pentru o perioadă mai lungă decât timpul necesar votării, iar în unele cazuri pe toată durata zilei alegerilor) sau la intrarea în secţiile de votare a fost semnalată la 23% din secţiile de votare observate; toate aceste cazuri au fost observate în mediul rural şi în general în comunităţi mici, unde influenţa primarilor asupra cetăţenilor este mai mare decât în zonele urbane. Observatorii au mai notat şi faptul că un număr mare de alegători s-au adresat primarilor, fie ca să întrebe cu cine să voteze, fie ca să îi asigure că au votat potrivit indicaţiilor acestora.

  1. Manipularea intenției de vot și influențarea alegătorilor prin diverse mijloace

Pentru majoritatea secţiilor de votare observate în mediul rural, observatorii au exprimat îndoieli cu privire la legitimitatea asistenţei oferite unor alegători în cabina de vot. Potrivit legii, “alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.” În fapt, observatorii au semnalat cazuri foarte frecvente în care persoanele care însoţesc alegătorii în vârstă în cabina de vot nu o fac pentru a-i ajuta să-şi exprime opţiunea de vot proprie, ci votează efectiv în locul acestora. De asemenea, s-au semnalat cazuri în care autorităţile locale, persoane influente din comunitate sau chiar membrii comisiei au încercat manipularea intenţiei de vot a alegătorilor. Un caz care trebuie menţionat este acela al unei secţii de votare din judeţul Olt, unde locuitorilor li s-au distribuit lemne de foc (ajutor din partea primăriei) chiar în curtea clădirii în care se afla secţia de votare, în timpul votării, de către primar.

  1. Condiţii improprii de observare

Observatorii au raportat că activitatea lor a fost împiedicată prin diverse mijloace (de cele mai multe ori prin interzicerea accesului în secţia de votare, prin împiedicarea observatorilor de a asista la unele etape ale procesului electoral sau prin refuzul preşedinţilor BESV de a le pune la dispoziţie informaţii de interes public) în 25% din totalul secţiilor de votare observate. Toate aceste cazuri au coincis cu o atitudine ostilă din partea membrilor BESV faţă de observatori, iar unele au dus la situaţii foarte tensionate şi la intimidarea, amenințarea și chiar agresarea fizică a observatorilor.

De asemenea, mulţi dintre preşedinţii secţiilor de votare au refuzat să primească sesizări scrise din partea observatorilor, ceea ce potrivit legii constituie o contravenţie. De aceea, considerăm că sunt necesare prevederi legale mai clare referitoare la drepturile şi obligaţiile observatorilor şi o mai bună instruire a preşedinţilor BESV în acest sens. Pe lângă aceste probleme, rapoartele de observare au mai menţionat că un număr mare de secţii de votare nu sunt accesibile persoanelor cu dizabilităţi, că alegătorii, în special în mediul rural, sunt insuficient familiarizaţi cu procedurile de votare şi că unele dintre secţiile de votare s-au aglomerat excesiv în anumite perioade ale zilei. De asemenea, mulţi observatori au menţionat faptul că unii membri BESV care reprezentau partidele mai mici erau în fapt, în mod explicit şi declarat, afiliaţi altor partide decât cele care i-au nominalizat.

***

Toate datele statistice de mai sus, referitoare la neregulile observate, se bazează pe centralizarea preliminară a rapoartelor de observare, un raport final urmând să fie elaborat la momentul finalizării procesului de centralizare a fișelor de observare; trebuie să reamintim şi că distribuirea observatorilor în teritoriu a fost decisă pe baza cererilor acestora şi nu a fost aleatoare, ci s-a concentrat pe zonele cu prezenţă mare la vot şi cu istoric de fraudă electorală. De aceea, frecvenţa neregulilor semnalate nu este reprezentativă pentru procesul electoral la scară naţională.

Centrul pentru Resurse Civice doreşte să mulţumească pe această cale tuturor observatorilor acreditaţi, al căror spirit civic, corectitudine şi profesionalism au asigurat succesul acestui proiect, precum şi organizaţiilor non-guvernamentale Expert Forum şi Funky Citizens pentru consultanţa juridică şi pentru sprijinul acordat observatorilor în ziua alegerilor şi Comunităţii Uniţi Salvăm pentru implicarea sa în promovarea mesajului şi recrutarea voluntarilor. Dorim de asemenea să mulţumim presei pentru publicarea comunicatelor CRC şi pentru informarea corectă a publicului cu privire la activitatea observatorilor.

Întregul buget alocat în cadrul acestui proiect pentru recrutarea observatorilor, promovarea mesajului, comunicarea internă, manualul pentru observatori, formularele de observare, cele două sesiuni de instructaj organizate la Cluj-Napoca, respectiv București, consultanţa juridică şi electorală, transport şi analiza datelor statistice s-a ridicat la suma totală de 0 lei.

Vă mulțumim!

 

25 Noiembrie 2014

București.

 

Pentru mai multe detalii:

Cosmin Bârzan, Centrul pentru Resurse Civice, președinte

[email protected] / 0735.336.118

Claudia Apostol, Centrul pentru Resurse Civice, coordonator proiect

[email protected] / 0731.383.333

Maria Krause, colaborator, expert electoral

[email protected] / 0723.343.312

 

www.resursecivice.ro

www.fb.com/ResurseCivice

Puteți sprijini activitățile Centrului pentru Resurse Civice prin voluntariat sau donații.

Detalii aici: www.resursecivice.ro/donatii

Post a comment